Strada Transilvaniei
Sub conducerea administrativă a primarului Toma, Buzăul se mișcă vizibil – dacă locuiești zi de zi acolo poate observi mai greu schimbările, dar dacă lipsesti câteva luni sau câțiva ani, esti uimit de cum arată față de ultima ta vizită.
Printre cele mai vizibile proiecte din ultimul an este și redarea către civilizație a străzii Transilvaniei.
Zeci de ani această stradă a fost un bazar de lume a treia – sugrumat de magazine și depozite care-și etalau până-n carosabil peștele congelat sau roșia turcească, baxul de suc sau vin la pet de plastic, saltelele cu memorie și cuverturile cu flori multicolore sau ligheanele de plastic.
Trotuarele nu mai existau, pietonii circulau pe marginea drumului precum o mașină cu viteză minimă și dacă nu erai excesiv de atent împărțeai accidental spațiul cu oglinda laterală a vreunui autovehicul. Practic, ca să circuli pe strada Transilvaniei făceai slalom printre lăzi, rafturi, saci cu produse și mașini parcate pe trotuar. Fie că trebuia să mergi 50 de metri sau 500, deplasarea devenea un calvar urât mirositor, zgomotos și mai ales periculos.
De mersul cu bicicleta nici nu poate fi vorba, nu era nici mai rapid și nici mai sigur.
Și pentru șoferii mașinilor din trafic era un traseu stresant, periculos și pierzător de vreme, pentru că erau mereu ambuteiaje, dube parcate atât pe trotuar, cât și pe prima bandă, pietoni pe carosabil care încercau să-și facă loc, cărucioare cu marfă care traversau strada în fugă, claxoane, nervi, înjurături – cam așa arăta aventura circulației pe strada Transilvaniei.
Autoritățile locale sunt la fel de vinovate ca și afaceriștii din zonă pentru ghetorul creat. Zeci de ani, printr-o complicitate fanariotă asupra orașului, slujbașii statului au permis ridicarea de construcții odioase până în trotuar și fără loc de parcare – nu numai pe strada Transilvaniei, ci în tot orașul. Iar afaceriștii au exploatat la maximum „prietenia ochilor închiși ai autorităților”.
Slavă Domnului, acum se pare că există restricții stricte față de staționarea pe carosabil și trotuar. Întrebarea e cât va dura și cât de mult vor buzoienii să se civilizeze? Cât de de repede vor pricepe buticarii și angrosiștii că un cont gras nu-ți dă dreptul să te comporți ca-n junglă și că viața în comunitate vine cu drepturi, dar și cu obligații – și deci trebuie să înțelegi că trotuarul e pentru circulația pietonilor iar mașinile parcate aiurea pe carosabil pun traficul în pericol.
Așa că fă bine, dragă comerciant, și proiectează și locuri de parcare pentru minunata ta afacere.
Printre cele mai vizibile proiecte din ultimul an este și redarea către civilizație a străzii Transilvaniei.
Zeci de ani această stradă a fost un bazar de lume a treia – sugrumat de magazine și depozite care-și etalau până-n carosabil peștele congelat sau roșia turcească, baxul de suc sau vin la pet de plastic, saltelele cu memorie și cuverturile cu flori multicolore sau ligheanele de plastic.
Trotuarele nu mai existau, pietonii circulau pe marginea drumului precum o mașină cu viteză minimă și dacă nu erai excesiv de atent împărțeai accidental spațiul cu oglinda laterală a vreunui autovehicul. Practic, ca să circuli pe strada Transilvaniei făceai slalom printre lăzi, rafturi, saci cu produse și mașini parcate pe trotuar. Fie că trebuia să mergi 50 de metri sau 500, deplasarea devenea un calvar urât mirositor, zgomotos și mai ales periculos.
De mersul cu bicicleta nici nu poate fi vorba, nu era nici mai rapid și nici mai sigur.
Și pentru șoferii mașinilor din trafic era un traseu stresant, periculos și pierzător de vreme, pentru că erau mereu ambuteiaje, dube parcate atât pe trotuar, cât și pe prima bandă, pietoni pe carosabil care încercau să-și facă loc, cărucioare cu marfă care traversau strada în fugă, claxoane, nervi, înjurături – cam așa arăta aventura circulației pe strada Transilvaniei.
Autoritățile locale sunt la fel de vinovate ca și afaceriștii din zonă pentru ghetorul creat. Zeci de ani, printr-o complicitate fanariotă asupra orașului, slujbașii statului au permis ridicarea de construcții odioase până în trotuar și fără loc de parcare – nu numai pe strada Transilvaniei, ci în tot orașul. Iar afaceriștii au exploatat la maximum „prietenia ochilor închiși ai autorităților”.
Slavă Domnului, acum se pare că există restricții stricte față de staționarea pe carosabil și trotuar. Întrebarea e cât va dura și cât de mult vor buzoienii să se civilizeze? Cât de de repede vor pricepe buticarii și angrosiștii că un cont gras nu-ți dă dreptul să te comporți ca-n junglă și că viața în comunitate vine cu drepturi, dar și cu obligații – și deci trebuie să înțelegi că trotuarul e pentru circulația pietonilor iar mașinile parcate aiurea pe carosabil pun traficul în pericol.
Așa că fă bine, dragă comerciant, și proiectează și locuri de parcare pentru minunata ta afacere.
Comentarii
Trimiteți un comentariu